Constituția României (2003) România Acest text face parte din seria: Constituția României 1864 · 1866 · 1923 · 1938 1948 · 1952 · 1965 1991 · 2003 Titlul I: Principii generale
Propose a changeConstituția României
Romania · constitution · status not stated by the publisher
The authentic text (Romanian).
Show the translation (English)Ask the law about thisMore laws of RomaniaFor machines: Markdown
The publisher does not state since when this version applies. Read on 2026-11-15.
The words as ro.wikisource.org keeps them, not the publisher's own copy. Copy read on 2026-11-15. The page it was read from
sha256 e1d4ebba118ff99b30a71dfebd4cc4bff5a2001d6561a98d83f777a373606e11
Contents: 157 provisions
- preamble
- Articolul 1: Statul român
- Articolul 2: Suveranitatea
- Articolul 3: Teritoriul
- Articolul 4: Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni
- Articolul 5: Cetățenia
- Articolul 6: Dreptul la identitate
- Articolul 7: Românii din străinătate
- Articolul 8: Pluralismul și partidele politice
- Articolul 9: Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale
- Articolul 10: Relații internaționale
- Articolul 11: Dreptul internațional și dreptul intern
- Articolul 12: Simboluri naționale
- Articolul 13: Limba oficială
- Articolul 14: Capitala
- Articolul 15: Universalitatea
- Articolul 16: Egalitatea în drepturi
- Articolul 17: Cetățenii români în străinătate
- Articolul 18: Cetățenii străini și apatrizii
- Articolul 19: Extrădarea și expulzarea
- Articolul 20: Tratatele internaționale privind drepturile omului
- Articolul 21: Accesul liber la justiție
- Articolul 22: Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică
- Articolul 23: Libertatea individuală
- Articolul 24: Dreptul la apărare
- Articolul 25: Libera circulație
- Articolul 26: Viața intimă, familială și privată
- Articolul 27: Inviolabilitatea domiciliului
- Articolul 28: Secretul corespondenței
- Articolul 29: Libertatea conștiinței
- Articolul 30: Libertatea de exprimare
- Articolul 31: Dreptul la informație
- Articolul 32: Dreptul la învățătură
- Articolul 33: Accesul la cultură
- Articolul 34: Dreptul la ocrotirea sănătății
- Articolul 35: Dreptul la mediu sănătos
- Articolul 36: Dreptul de vot
- Articolul 37: Dreptul de a fi ales
- Articolul 38: Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
- Articolul 39: Libertatea întrunirilor
- Articolul 40: Dreptul de asociere
- Articolul 41: Munca și protecția socială a muncii
- Articolul 42: Interzicerea muncii forțate
- Articolul 43: Dreptul la grevă
- Articolul 44: Dreptul de proprietate privată
- Articolul 45: Libertatea economică
- Articolul 46: Dreptul la moștenire
- Articolul 47: Nivelul de trai
- Articolul 48: Familia
- Articolul 49: Protecția copiilor și a tinerilor
- Articolul 50: Protecția persoanelor cu handicap
- Articolul 51: Dreptul de petiționare
- Articolul 52: Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
- Articolul 53: Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți
- Articolul 54: Fidelitatea față de țară
- Articolul 55: Apărarea țării
- Articolul 56: Contribuții financiare
- Articolul 57: Exercitarea drepturilor și a libertăților
- Articolul 58: Numirea și rolul
- Articolul 59: Exercitarea atribuțiilor
- Articolul 60: Raportul în fața Parlamentului
- Articolul 61: Rolul și structura
- Articolul 62: Alegerea Camerelor
- Articolul 63: Durata mandatului
- Articolul 64: Organizarea internă
- Articolul 65: Ședințele Camerelor
- Articolul 66: Sesiuni
- Articolul 67: Actele juridice și cvorumul legal
- Articolul 68: Caracterul public al ședințelor
- Articolul 69: Mandatul reprezentativ
- Articolul 70: Mandatul deputaților și al senatorilor
- Articolul 71: Incompatibilități
- Articolul 72: Imunitatea parlamentară
- Articolul 73: Categorii de legi
- Articolul 74: Inițiativa legislativă
- Articolul 75: Sesizarea Camerelor
- Articolul 76: Adoptarea legilor și a hotărârilor
- Articolul 77: Promulgarea legii
- Articolul 78: Intrarea în vigoare a legii
- Articolul 79: Consiliul Legislativ
- Articolul 80: Rolul Președintelui
- Articolul 81: Alegerea Președintelui
- Articolul 82: Validarea mandatului și depunerea jurământului
- Articolul 83: Durata mandatului
- Articolul 84: Incompatibilități și imunități
- Articolul 85: Numirea Guvernului
- Articolul 86: Consultarea Guvernului
- Articolul 87: Participarea la ședințele Guvernului
- Articolul 88: Mesaje
- Articolul 89: Dizolvarea Parlamentului
- Articolul 90: Referendumul
- Articolul 91: Atribuții în domeniul politicii externe
- Articolul 92: Atribuții în domeniul apărării
- Articolul 93: Măsuri excepționale
- Articolul 94: Alte atribuții
- Articolul 95: Suspendarea din funcție
- Articolul 96: Punerea sub acuzare
- Articolul 97: Vacanța funcției
- Articolul 98: Interimatul funcției
- Articolul 99: Răspunderea președintelui interimar
- Articolul 100: Actele Președintelui
- Articolul 101: Indemnizația și celelalte drepturi
- Articolul 102: Rolul și structura
- Articolul 103: Învestitura
- Articolul 104: Jurământul de credință
- Articolul 105: Incompatibilități
- Articolul 106: Încetarea funcției de membru
- Articolul 107: Primul-ministru
- Articolul 108: Actele Guvernului
- Articolul 109: Răspunderea membrilor Guvernului
- Articolul 110: Încetarea mandatului
- Articolul 111: Informarea Parlamentului
- Articolul 112: Întrebări, interpelări și moțiuni simple
- Articolul 113: Moțiunea de cenzură
- Articolul 114: Angajarea răspunderii Guvernului
- Articolul 115: Delegarea legislativă
- Articolul 116: Structura
- Articolul 117: Înființarea
- Articolul 118: Forțele armate
- Articolul 119: Consiliul Suprem de Apărare a Țării
- Articolul 120: Principii de bază
- Articolul 121: Autorități comunale și orășenești
- Articolul 122: Consiliul județean
- Articolul 123: Prefectul
- Articolul 124: Înfăptuirea justiției
- Articolul 125: Statutul judecătorilor
- Articolul 126: Instanțele judecătorești
- Articolul 127: Caracterul public al dezbaterilor
- Articolul 128: Folosirea limbii materne și a interpretului în justiție
- Articolul 129: Folosirea căilor de atac
- Articolul 130: Poliția instanțelor
- Articolul 131: Rolul Ministerului Public
- Articolul 132: Statutul procurorilor
- Articolul 133: Rolul și structura
- Articolul 134: Atribuții
- Articolul 135: Economia
- Articolul 136: Proprietatea
- Articolul 137: Sistemul financiar
- Articolul 138: Bugetul public național
- Articolul 139: Impozite, taxe și alte contribuții
- Articolul 140: Curtea de Conturi
- Articolul 141: Consiliul Economic și Social
- Articolul 142: Structura
- Articolul 143: Condiții pentru numire
- Articolul 144: Incompatibilități
- Articolul 145: Independența și inamovibilitatea
- Articolul 146: Atribuții
- Articolul 147: Deciziile Curții Constituționale
- Articolul 148: Integrarea în Uniunea Europeană
- Articolul 149: Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord
- Articolul 150: Inițiativa revizuirii
- Articolul 151: Procedura de revizuire
- Articolul 152: Limitele revizuirii
- Articolul 153: Intrarea în vigoare
- Articolul 154: Conflictul temporal de legi
- Articolul 155: Dispoziții tranzitorii
- Articolul 156: Republicarea Constituției
Proposed changes to this act
No one has proposed a change to this act yet.
How this law is officially changed
Solon does not know this law's official route yet. The proposal is recorded all the same, and the route appears here once its source is added.
157 provisions
Articolul 1: Statul român
Articolul 1: Statul român România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Forma de guvernământ a statului român este republica. România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
Propose a changeArticolul 2: Suveranitatea
Articolul 2: Suveranitatea Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.
Propose a changeArticolul 3: Teritoriul
Articolul 3: Teritoriul Teritoriul României este inalienabil. Frontierele țării sunt consfințite prin lege organică, cu respectarea principiilor și a celorlalte norme general admise ale dreptului internațional. Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii. Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine.
Propose a changeArticolul 4: Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni
Articolul 4: Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni Statul are ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi. România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.
Propose a changeArticolul 5: Cetățenia
Articolul 5: Cetățenia Cetățenia română se dobândește, se păstrează sau se pierde în condițiile prevăzute de legea organică. Cetățenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naștere.
Propose a changeArticolul 6: Dreptul la identitate
Articolul 6: Dreptul la identitate Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase. Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români.
Propose a changeArticolul 7: Românii din străinătate
Articolul 7: Românii din străinătate Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt.
Propose a changeArticolul 8: Pluralismul și partidele politice
Articolul 8: Pluralismul și partidele politice Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale. Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației.
Propose a changeArticolul 9: Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale
Articolul 9: Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale se constituie și își desfășoară activitatea potrivit statutelor lor, în condițiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor lor.
Propose a changeArticolul 10: Relații internaționale
Articolul 10: Relații internaționale România întreține și dezvoltă relații pașnice cu toate statele și, în acest cadru, relații de bună vecinătate, întemeiate pe principiile și pe celelalte norme general admise ale dreptului internațional.
Propose a changeArticolul 11: Dreptul internațional și dreptul intern
Articolul 11: Dreptul internațional și dreptul intern Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziții contrare Constituției, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituției.
Propose a changeArticolul 12: Simboluri naționale
Articolul 12: Simboluri naționale Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu. Ziua națională a României este 1 Decembrie. Imnul național al României este „Deșteaptă-te române”. Stema țării și sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.
Propose a changeArticolul 13: Limba oficială
Articolul 13: Limba oficială În România, limba oficială este limba română.
Propose a changeArticolul 14: Capitala
Articolul 14: Capitala Capitala României este municipiul București. Titlul II: Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale Capitolul I: Dispoziții comune
Propose a changeArticolul 15: Universalitatea
Articolul 15: Universalitatea Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea. Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Propose a changeArticolul 16: Egalitatea în drepturi
Articolul 16: Egalitatea în drepturi Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege. Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități. În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale.
Propose a changeArticolul 17: Cetățenii români în străinătate
Articolul 17: Cetățenii români în străinătate Cetățenii români se bucură în străinătate de protecția statului român și trebuie să-și îndeplinească obligațiile, cu excepția acelora ce nu sunt compatibile cu absența lor din țară.
Propose a changeArticolul 18: Cetățenii străini și apatrizii
Articolul 18: Cetățenii străini și apatrizii Cetățenii străini și apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecția generală a persoanelor și a averilor, garantată de Constituție și de alte legi. Dreptul de azil se acordă și se retrage în condițiile legii, cu respectarea tratatelor și a convențiilor internaționale la care România este parte.
Propose a changeArticolul 19: Extrădarea și expulzarea
Articolul 19: Extrădarea și expulzarea Cetățeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România. Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetățenii români pot fi extrădați în baza convențiilor internaționale la care România este parte, în condițiile legii și pe bază de reciprocitate. Cetățenii străini și apatrizii pot fi extrădați numai în baza unei convenții internaționale sau în condiții de reciprocitate. Expulzarea sau extrădarea se hotărăște de justiție.
Propose a changeArticolul 20: Tratatele internaționale privind drepturile omului
Articolul 20: Tratatele internaționale privind drepturile omului Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte. Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Propose a changeArticolul 21: Accesul liber la justiție
Articolul 21: Accesul liber la justiție Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite. Capitolul II: Drepturile și libertățile fundamentale
Propose a changeArticolul 22: Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică
Articolul 22: Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică Dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate. Nimeni nu poate fi supus torturii și nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant. Pedeapsa cu moartea este interzisă.
Propose a changeArticolul 23: Libertatea individuală
Articolul 23: Libertatea individuală Libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile. Percheziționarea, reținerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile și cu procedura prevăzute de lege. Reținerea nu poate depăși 24 de ore. Arestarea preventivă se dispune de judecător și numai în cursul procesului penal. În cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile și se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depășească un termen rezonabil, și nu mai mult de 180 de zile. În faza de judecată instanța este obligată, în condițiile legii, să verifice periodic, și nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive și să dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau dacă instanța constată că nu există temeiuri noi care să justifice menținerea privării de libertate. Încheierile instanței privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege. Celui reținut sau arestat i se aduc de îndată la cunoștință, în limba pe care o înțelege, motivele reținerii sau ale arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunoștință numai în prezența unui avocat, ales sau numit din oficiu. Punerea în libertate a celui reținut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum și în alte situații prevăzute de lege. Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauțiune. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată. Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii. Sancțiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală.
Propose a changeArticolul 24: Dreptul la apărare
Articolul 24: Dreptul la apărare Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
Propose a changeArticolul 25: Libera circulație
Articolul 25: Libera circulație Dreptul la liberă circulație, în țară și în străinătate, este garantat. Legea stabilește condițiile exercitării acestui drept. Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a emigra, precum și de a reveni în țară.
Propose a changeArticolul 26: Viața intimă, familială și privată
Articolul 26: Viața intimă, familială și privată Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată. Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
Propose a changeArticolul 27: Inviolabilitatea domiciliului
Articolul 27: Inviolabilitatea domiciliului Domiciliul și reședința sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reședința unei persoane fără învoirea acesteia. De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situații: a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătorești; b) înlăturarea unei primejdii privind viața, integritatea fizică sau bunurile unei persoane; c) apărarea securității naționale sau a ordinii publice; d) prevenirea răspândirii unei epidemii. 3. Percheziția se dispune de judecător și se efectuează în condițiile și în formele prevăzute de lege. 4. Perchezițiile în timpul nopții sunt interzise, în afară de cazul infracțiunilor flagrante.
Propose a changeArticolul 28: Secretul corespondenței
Articolul 28: Secretul corespondenței Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poștale, al convorbirilor telefonice și al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.
Propose a changeArticolul 29: Libertatea conștiinței
Articolul 29: Libertatea conștiinței Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale. Libertatea conștiinței este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și de respect reciproc. Cultele religioase sunt libere și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii. În relațiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de învrăjbire religioasă. Cultele religioase sunt autonome față de stat și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile și în orfelinate. Părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine.
Propose a changeArticolul 30: Libertatea de exprimare
Articolul 30: Libertatea de exprimare Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă. Libertatea presei implică și libertatea de a înființa publicații. Nici o publicație nu poate fi suprimată. Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligația de a face publică sursa finanțării. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștință publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.
Propose a changeArticolul 31: Dreptul la informație
Articolul 31: Dreptul la informație Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea națională. Mijloacele de informare în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice. Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică.
Propose a changeArticolul 32: Dreptul la învățătură
Articolul 32: Dreptul la învățătură Dreptul la învățătură este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin învățământul liceal și prin cel profesional, prin învățământul superior, precum și prin alte forme de instrucție și de perfecționare. Învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română. În condițiile legii, învățământul se poate desfășura și într-o limbă de circulație internațională. Dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a învăța limba lor maternă și dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalitățile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. Învățământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor și tinerilor proveniți din familii defavorizate și celor instituționalizați, în condițiile legii. Învățământul de toate gradele se desfășoară în unități de stat, particulare și confesionale, în condițiile legii. Autonomia universitară este garantată. Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege.
Propose a changeArticolul 33: Accesul la cultură
Articolul 33: Accesul la cultură Accesul la cultură este garantat, în condițiile legii. Libertatea persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale și universale nu poate fi îngrădită. Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume.
Propose a changeArticolul 34: Dreptul la ocrotirea sănătății
Articolul 34: Dreptul la ocrotirea sănătății Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat. Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice. Organizarea asistenței medicale și a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate și recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale și a activităților paramedicale, precum și alte măsuri de protecție a sănătății fizice și mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
Propose a changeArticolul 35: Dreptul la mediu sănătos
Articolul 35: Dreptul la mediu sănătos Statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic. Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. Persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și a ameliora mediul înconjurător.
Propose a changeArticolul 36: Dreptul de vot
Articolul 36: Dreptul de vot Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilorinclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
Propose a changeArticolul 37: Dreptul de a fi ales
Articolul 37: Dreptul de a fi ales Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3). Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.
Propose a changeArticolul 38: Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
Articolul 38: Dreptul de a fi ales în Parlamentul European În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii români au dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European.
Propose a changeArticolul 39: Libertatea întrunirilor
Articolul 39: Libertatea întrunirilor Mitingurile, demonstrațiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot organiza și desfășura numai în mod pașnic, fără nici un fel de arme.
Propose a change