Law

Constituția României

Romania · constitution · status not stated by the publisher

Machine translation for reading (Romanian → English). Only the authentic text is law.

Show the authentic text (Romanian)

Ask the law about thisMore laws of RomaniaFor machines: Markdown

The publisher does not state since when this version applies. Read on 2026-11-15.

The words as ro.wikisource.org keeps them, not the publisher's own copy. Copy read on 2026-11-15. The page it was read from

sha256 e1d4ebba118ff99b30a71dfebd4cc4bff5a2001d6561a98d83f777a373606e11

Contents: 157 provisions
  1. preamble
  2. Articolul 1: Statul român
  3. Articolul 2: Suveranitatea
  4. Articolul 3: Teritoriul
  5. Articolul 4: Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni
  6. Articolul 5: Cetățenia
  7. Articolul 6: Dreptul la identitate
  8. Articolul 7: Românii din străinătate
  9. Articolul 8: Pluralismul și partidele politice
  10. Articolul 9: Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale
  11. Articolul 10: Relații internaționale
  12. Articolul 11: Dreptul internațional și dreptul intern
  13. Articolul 12: Simboluri naționale
  14. Articolul 13: Limba oficială
  15. Articolul 14: Capitala
  16. Articolul 15: Universalitatea
  17. Articolul 16: Egalitatea în drepturi
  18. Articolul 17: Cetățenii români în străinătate
  19. Articolul 18: Cetățenii străini și apatrizii
  20. Articolul 19: Extrădarea și expulzarea
  21. Articolul 20: Tratatele internaționale privind drepturile omului
  22. Articolul 21: Accesul liber la justiție
  23. Articolul 22: Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică
  24. Articolul 23: Libertatea individuală
  25. Articolul 24: Dreptul la apărare
  26. Articolul 25: Libera circulație
  27. Articolul 26: Viața intimă, familială și privată
  28. Articolul 27: Inviolabilitatea domiciliului
  29. Articolul 28: Secretul corespondenței
  30. Articolul 29: Libertatea conștiinței
  31. Articolul 30: Libertatea de exprimare
  32. Articolul 31: Dreptul la informație
  33. Articolul 32: Dreptul la învățătură
  34. Articolul 33: Accesul la cultură
  35. Articolul 34: Dreptul la ocrotirea sănătății
  36. Articolul 35: Dreptul la mediu sănătos
  37. Articolul 36: Dreptul de vot
  38. Articolul 37: Dreptul de a fi ales
  39. Articolul 38: Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
  40. Articolul 39: Libertatea întrunirilor
  41. Articolul 40: Dreptul de asociere
  42. Articolul 41: Munca și protecția socială a muncii
  43. Articolul 42: Interzicerea muncii forțate
  44. Articolul 43: Dreptul la grevă
  45. Articolul 44: Dreptul de proprietate privată
  46. Articolul 45: Libertatea economică
  47. Articolul 46: Dreptul la moștenire
  48. Articolul 47: Nivelul de trai
  49. Articolul 48: Familia
  50. Articolul 49: Protecția copiilor și a tinerilor
  51. Articolul 50: Protecția persoanelor cu handicap
  52. Articolul 51: Dreptul de petiționare
  53. Articolul 52: Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
  54. Articolul 53: Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți
  55. Articolul 54: Fidelitatea față de țară
  56. Articolul 55: Apărarea țării
  57. Articolul 56: Contribuții financiare
  58. Articolul 57: Exercitarea drepturilor și a libertăților
  59. Articolul 58: Numirea și rolul
  60. Articolul 59: Exercitarea atribuțiilor
  61. Articolul 60: Raportul în fața Parlamentului
  62. Articolul 61: Rolul și structura
  63. Articolul 62: Alegerea Camerelor
  64. Articolul 63: Durata mandatului
  65. Articolul 64: Organizarea internă
  66. Articolul 65: Ședințele Camerelor
  67. Articolul 66: Sesiuni
  68. Articolul 67: Actele juridice și cvorumul legal
  69. Articolul 68: Caracterul public al ședințelor
  70. Articolul 69: Mandatul reprezentativ
  71. Articolul 70: Mandatul deputaților și al senatorilor
  72. Articolul 71: Incompatibilități
  73. Articolul 72: Imunitatea parlamentară
  74. Articolul 73: Categorii de legi
  75. Articolul 74: Inițiativa legislativă
  76. Articolul 75: Sesizarea Camerelor
  77. Articolul 76: Adoptarea legilor și a hotărârilor
  78. Articolul 77: Promulgarea legii
  79. Articolul 78: Intrarea în vigoare a legii
  80. Articolul 79: Consiliul Legislativ
  81. Articolul 80: Rolul Președintelui
  82. Articolul 81: Alegerea Președintelui
  83. Articolul 82: Validarea mandatului și depunerea jurământului
  84. Articolul 83: Durata mandatului
  85. Articolul 84: Incompatibilități și imunități
  86. Articolul 85: Numirea Guvernului
  87. Articolul 86: Consultarea Guvernului
  88. Articolul 87: Participarea la ședințele Guvernului
  89. Articolul 88: Mesaje
  90. Articolul 89: Dizolvarea Parlamentului
  91. Articolul 90: Referendumul
  92. Articolul 91: Atribuții în domeniul politicii externe
  93. Articolul 92: Atribuții în domeniul apărării
  94. Articolul 93: Măsuri excepționale
  95. Articolul 94: Alte atribuții
  96. Articolul 95: Suspendarea din funcție
  97. Articolul 96: Punerea sub acuzare
  98. Articolul 97: Vacanța funcției
  99. Articolul 98: Interimatul funcției
  100. Articolul 99: Răspunderea președintelui interimar
  101. Articolul 100: Actele Președintelui
  102. Articolul 101: Indemnizația și celelalte drepturi
  103. Articolul 102: Rolul și structura
  104. Articolul 103: Învestitura
  105. Articolul 104: Jurământul de credință
  106. Articolul 105: Incompatibilități
  107. Articolul 106: Încetarea funcției de membru
  108. Articolul 107: Primul-ministru
  109. Articolul 108: Actele Guvernului
  110. Articolul 109: Răspunderea membrilor Guvernului
  111. Articolul 110: Încetarea mandatului
  112. Articolul 111: Informarea Parlamentului
  113. Articolul 112: Întrebări, interpelări și moțiuni simple
  114. Articolul 113: Moțiunea de cenzură
  115. Articolul 114: Angajarea răspunderii Guvernului
  116. Articolul 115: Delegarea legislativă
  117. Articolul 116: Structura
  118. Articolul 117: Înființarea
  119. Articolul 118: Forțele armate
  120. Articolul 119: Consiliul Suprem de Apărare a Țării
  121. Articolul 120: Principii de bază
  122. Articolul 121: Autorități comunale și orășenești
  123. Articolul 122: Consiliul județean
  124. Articolul 123: Prefectul
  125. Articolul 124: Înfăptuirea justiției
  126. Articolul 125: Statutul judecătorilor
  127. Articolul 126: Instanțele judecătorești
  128. Articolul 127: Caracterul public al dezbaterilor
  129. Articolul 128: Folosirea limbii materne și a interpretului în justiție
  130. Articolul 129: Folosirea căilor de atac
  131. Articolul 130: Poliția instanțelor
  132. Articolul 131: Rolul Ministerului Public
  133. Articolul 132: Statutul procurorilor
  134. Articolul 133: Rolul și structura
  135. Articolul 134: Atribuții
  136. Articolul 135: Economia
  137. Articolul 136: Proprietatea
  138. Articolul 137: Sistemul financiar
  139. Articolul 138: Bugetul public național
  140. Articolul 139: Impozite, taxe și alte contribuții
  141. Articolul 140: Curtea de Conturi
  142. Articolul 141: Consiliul Economic și Social
  143. Articolul 142: Structura
  144. Articolul 143: Condiții pentru numire
  145. Articolul 144: Incompatibilități
  146. Articolul 145: Independența și inamovibilitatea
  147. Articolul 146: Atribuții
  148. Articolul 147: Deciziile Curții Constituționale
  149. Articolul 148: Integrarea în Uniunea Europeană
  150. Articolul 149: Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord
  151. Articolul 150: Inițiativa revizuirii
  152. Articolul 151: Procedura de revizuire
  153. Articolul 152: Limitele revizuirii
  154. Articolul 153: Intrarea în vigoare
  155. Articolul 154: Conflictul temporal de legi
  156. Articolul 155: Dispoziții tranzitorii
  157. Articolul 156: Republicarea Constituției

Proposed changes to this act

No one has proposed a change to this act yet.

How this law is officially changed

Solon does not know this law's official route yet. The proposal is recorded all the same, and the route appears here once its source is added.

157 provisions

Articolul 80: Rolul Președintelui

Articolul 80: Rolul Președintelui Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate.

Propose a change

Articolul 81: Alegerea Președintelui

Articolul 81: Alegerea Președintelui Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale. În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi. Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive.

Propose a change

Articolul 82: Validarea mandatului și depunerea jurământului

Articolul 82: Validarea mandatului și depunerea jurământului Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională. Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Propose a change

Articolul 83: Durata mandatului

Articolul 83: Durata mandatului Mandatul Președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului. Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales. Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Propose a change

Articolul 84: Incompatibilități și imunități

Articolul 84: Incompatibilități și imunități În timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată. Președintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.

Propose a change

Articolul 85: Numirea Guvernului

Articolul 85: Numirea Guvernului Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, Președintele revocă și numește, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea exercita atribuția prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.

Propose a change

Articolul 86: Consultarea Guvernului

Articolul 86: Consultarea Guvernului Președintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită.

Propose a change

Articolul 87: Participarea la ședințele Guvernului

Articolul 87: Participarea la ședințele Guvernului Președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea primului-ministru, în alte situații. Președintele României prezidează ședințele Guvernului la care participă.

Propose a change

Articolul 88: Mesaje

Articolul 88: Mesaje Președintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii.

Propose a change

Articolul 89: Dizolvarea Parlamentului

Articolul 89: Dizolvarea Parlamentului După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

Propose a change

Articolul 90: Referendumul

Articolul 90: Referendumul Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național.

Propose a change

Articolul 91: Atribuții în domeniul politicii externe

Articolul 91: Atribuții în domeniul politicii externe Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Președintele, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă Președintele României.

Propose a change

Articolul 92: Atribuții în domeniul apărării

Articolul 92: Atribuții în domeniul apărării Președintele României este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate. Numai în cazuri excepționale, hotărârea Președintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii. În caz de mobilizare sau de război Parlamentul își continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.

Propose a change

Articolul 93: Măsuri excepționale

Articolul 93: Măsuri excepționale Președintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale și solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență și funcționează pe toată durata acestora.

Propose a change

Articolul 94: Alte atribuții

Articolul 94: Alte atribuții Alte atribuții Președintele României îndeplinește și următoarele atribuții: a) conferă decorații și titluri de onoare; b) acordă gradele de mareșal, de general și de amiral; c) numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege; d) acordă grațierea individuală.

Propose a change

Articolul 95: Suspendarea din funcție

Articolul 95: Suspendarea din funcție În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui. Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui.

Propose a change

Articolul 96: Punerea sub acuzare

Articolul 96: Punerea sub acuzare Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi inițiată de majoritatea deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui României pentru a putea da explicații cu privire la faptele ce i se impută. De la data punerii sub acuzare și până la data demiterii Președintele este suspendat de drept. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Președintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Propose a change

Articolul 97: Vacanța funcției

Articolul 97: Vacanța funcției Vacanța funcției de Președinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcție, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de deces. În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Președinte.

Propose a change

Articolul 98: Interimatul funcției

Articolul 98: Interimatul funcției Dacă funcția de Președinte devine vacantă ori dacă Președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților. Atribuțiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale.

Propose a change

Articolul 99: Răspunderea președintelui interimar

Articolul 99: Răspunderea președintelui interimar Dacă persoana care asigură interimatul funcției de Președinte al României săvârșește fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituției, se aplică articolul 95 și articolul 98.

Propose a change

Articolul 100: Actele Președintelui

Articolul 100: Actele Președintelui În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența decretului. Decretele emise de Președintele României în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) și (2), articolul 92 alineatele (2) și (3), articolul 93 alineatul (1) și articolul 94 literele a), b) și d) se contrasemnează de primul-ministru.

Propose a change

Articolul 101: Indemnizația și celelalte drepturi

Articolul 101: Indemnizația și celelalte drepturi Indemnizația și celelalte drepturi ale Președintelui României se stabilesc prin lege. Capitolul III: Guvernul

Propose a change

Articolul 102: Rolul și structura

Articolul 102: Rolul și structura Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice. În îndeplinirea atribuțiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate. Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică.

Propose a change

Articolul 103: Învestitura

Articolul 103: Învestitura Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Propose a change

Articolul 104: Jurământul de credință

Articolul 104: Jurământul de credință Primul-ministru, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului vor depune individual, în fața Președintelui României, jurământul de la articolul 82. Guvernul în întregul său și fiecare membru în parte își exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.

Propose a change

Articolul 105: Incompatibilități

Articolul 105: Incompatibilități Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcții publice de autoritate, cu excepția celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcții de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizațiilor cu scop comercial. Alte incompatibilități se stabilesc prin lege organică.

Propose a change

Articolul 106: Încetarea funcției de membru

Articolul 106: Încetarea funcției de membru Funcția de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum și în alte cazuri prevăzute de lege.

Propose a change

Articolul 107: Primul-ministru

Articolul 107: Primul-ministru Primul-ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuțiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaților sau Senatului rapoarte și declarații cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. Președintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru. Dacă primul-ministru se află în una dintre situațiile prevăzute la articolul 106, cu excepția revocării, sau este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, Președintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile primuluiministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilității exercitării atribuțiilor, încetează dacă primul-ministru își reia activitatea în Guvern. Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător și celorlalți membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.

Propose a change

Articolul 108: Actele Guvernului

Articolul 108: Actele Guvernului Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe. Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor. Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta. Hotărârile și ordonanțele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii lor în executare și se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența hotărârii sau a ordonanței. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituțiilor interesate.

Propose a change

Articolul 109: Răspunderea membrilor Guvernului

Articolul 109: Răspunderea membrilor Guvernului Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalți membri pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia. Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Președintele României poate dispune suspendarea acestora din funcție. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cazurile de răspundere și pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.

Propose a change

Articolul 110: Încetarea mandatului

Articolul 110: Încetarea mandatului Guvernul își exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale. Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situațiile prevăzute la articolul 106, cu excepția revocării, ori este în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile mai mult de 45 de zile. În situațiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103. Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern. Capitolul IV: Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Propose a change

Articolul 111: Informarea Parlamentului

Articolul 111: Informarea Parlamentului Guvernul și celelalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului parlamentar al activității lor, sunt obligate să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul păreședinților acestora. În cazul în care o inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie. Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezența, participarea lor este obligatorie.

Propose a change

Articolul 112: Întrebări, interpelări și moțiuni simple

Articolul 112: Întrebări, interpelări și moțiuni simple Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau de senatori, în condițiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. Camera Deputaților sau Senatul poate adopta o moțiune simplă prin care să-și exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.

Propose a change

Articolul 113: Moțiunea de cenzură

Articolul 113: Moțiunea de cenzură Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor. Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor și se comunică Guvernului la data depunerii. Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere. Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, deputații și senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea potrivit articolului 114.

Propose a change

Articolul 114: Angajarea răspunderii Guvernului

Articolul 114: Angajarea răspunderii Guvernului Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condițiile articolului 113. Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern. În cazul în care Președintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în ședința comună a celor două Camere.

Propose a change

Articolul 115: Delegarea legislativă

Articolul 115: Delegarea legislativă Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe. Dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanței. Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunță asupra ordonanței, aceasta este considerată adoptată și se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgență. Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1). Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Ordonanțele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse și ordonanțele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3). Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței. Capitolul V: Administrația publică Secțiunea 1: Administrația publică centrală de specialitate

Propose a change

Articolul 116: Structura

Articolul 116: Structura Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului. Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome.

Propose a change

Articolul 117: Înființarea

Articolul 117: Înființarea Ministerele se înființează, se organizează și funcționează potrivit legii. Guvernul și ministerele, cu avizul Curții de Conturi, pot înființa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaște această competență. Autorități administrative autonome se pot înființa prin lege organică.

Propose a change

Articolul 118: Forțele armate

Articolul 118: Forțele armate Armata este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale. În condițiile legii și ale tratatelor internaționale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară și participă la acțiuni privind menținerea sau restabilirea păcii. Structura sistemului național de apărare, pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare, precum și statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică. Prevederile alineatelor (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și celorlalte componente ale forțelor armate stabilite potrivit legii. Organizarea de activități militare sau paramilitare în afara unei autorități statale este interzisă. Pe teritoriul României pot intra, staționa, desfășura operațiuni sau trece trupe străine numai în condițiile legii sau ale tratatelor internaționale la care România este parte.

Propose a change

Articolul 119: Consiliul Suprem de Apărare a Țării

Articolul 119: Consiliul Suprem de Apărare a Țării Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a păcii. Secțiunea a 2-a: Administrația publică locală

Propose a change

← Find another law